PEGAS

Minciuni erau, ceea ce ei numeau aripile pe care le-am văzut.
Învăț acum cum să țin piept batjocurei lor,
cum să înțeleg de ce nu puteau crede
în miracolul pe care tocmai îl descoperisem în camera de lectură

si nu ar fi fost niciodată dispuși să creadă. Că au zburat
spre mine, sfâșierea paginilor suna
precum freamătul greoi al ființei irelevante
al femeilor care într-o zi vor deveni ale mele.

Mă mai gândesc în continuare cum să nu-mi aduc aminte
cum m-am agățat de aripa-i nădușită, cum mi-am împins

fața în recea-i și umeda coamă,
când bătaia lui de aripi a dorului m-a ridicat

deasupra ropotului pumnilor mici și încleștați.


Traducere: Olimpia Nicolae (Universitatea din Bucureşti)




PEGASOS

Lies were what they called the wings I saw.
Learning now how to withstand their derision,
how to understand why they couldn’t believe
in the miracle I’d just discovered in the reading room

and never would be willing to believe. They flew
at me, the tearing of the pages sounded
like the heavy rustle of its unfolding being
which, in women, one day would become mine.

I often think still not to have to remember
how I clung to its sweaty flank, how I pushed

my face into the slightly dank wet mane,
when its wingbeat of longing lifted me

above that hail of small hard fists.

Translation: John Irons

PEGASO

Llamaban mentiras a las alas que vi.
Ahora aprendo a soportar su burla,
a entender su incredulidad ante el milagro
recién descubierto en la sala de lectura

y que se negaban a creer. Volaban hacia mí,
sonaban las páginas rasgadas
como el crujido rotundo al desplegarse su ser
que, con las mujeres, sería mío algún día.

A veces pienso que no quiero recorder
cómo me aferraba a su costado sudoroso,

cómo apretaba mi cara contra sus crines empadas
cuando me alzaba su aleteo nostalgic

sobre aquella lluvia de puños.

Traducción: Juan A. Muñoz

PEGASOS

De vleugels die ik zag noemden zij leugens.
Leren nu hoe hun hoon te weerstaan,
te begrijpen waarom ze niet konden geloven
in het in de leeszaal ontdekte wonder

en dat nooit zouden willen geloven. Ze vlogen
me aan; het verscheuren van de bladzijden klonk
als het zware geruis van zijn zich ontvouwend
wezen dat in vrouwen ooit het mijne zou worden.

Ik denk nog vaak me niet te hoeven herinneren
hoe ik aan zijn bezwete flank hing, mijn gezicht

in de stinkende natte manen duwde
toen zijn vleugelslag van verlangen me verhief

uit de hagel van kleine vuisten.

Original text in Dutch

IMPASSE VERLAINE

Did you live here Paul, at the end

of this alley, wallowing and humiliating

yourself on the cross of language and flesh?

Yes, this was your domain. Womanless but

with the adder in your head, you dreamt yourself

behind the polished backdrop of your time.

Although deeply hidden in a youth

which was too beautiful, I know: your songs

over love and betrayal are everyone’s.

So Paul, I too follow the descending urban path,

and pray and sing, vulgarly, au vent mauvais,

through the golden fleece of one’s own impasse.

Translation: Catherine East

FUNDĂTURA VERLAINE

Ai trait aici Paul, la capǎtul
acestei a;ei, scǎdântu-te în bani şi umilindu-te
pe cǎile necinstite ale vorbelor şi cǎrnii?

Da, aceasta era moşia ta. Fǎrǎ femei dar
cu nǎpârca-n în cap, te visai
în spatele fundalui satinat al epocii tale.

Deşi adânc ascuns într-o tinereƫe
care a fost prea frumoasǎ, îƫi cunosc: cântecele
despre dragoste şi trǎdare care sunt ale tuturor.

Şi eu de asemenea Paul, urmez panta descendentǎ
mǎ rog şi cânt, ordinar, pe vânt turbat
prin claia aurie a propriului impas.


Traducere de Olimpia Nicolae, Universitatea din Bucureşti




IMPASSE VERLAINE

Heb je hier gewoond Paul, in het eind

van deze steeg, en je gewenteld en vernederd

op het kruis van taal en vlees?

Ja, dit was jouw domein. Vrouwloos

maar met de adder in je hoofd droomde je je

hier tussen de gepolitoerde coulissen van je tijd.

Opschoon diep verscholen in die ene,

al te mooie jeugd, weet ik: jouw liederen

over liefde en verraad zijn die van ieder.

Daarom Paul, volg ook ik het dalend stadspad,

en bid en zing, liederlijk, au vent mauvais, tot

door het gouden vlies van de eigen impasse.


‘Orizont Literar Contemporan – Revistǎ interculturalǎ independenta’.
Mai-Iunie 2013. Compoziƫie: Daniel Dragomirescu.